Roncea in ZIUA: Senatul da piept cu sclavia biometrica

Intre o nenorocire si alta abatute asupra Romaniei si-au facut simtite prezenta, pe ascuns, si pasapoartele cu date biometrice, intrate pe sub mana in viata romanilor. Fara a fi informati nici cat negru guvernamental sub unghia democratiei, afacerea de sute si sute de milioane de euro cade bine, pentru unii, in mijlocul “crizei mondiale” cand iata, pentru a supravietui, suntem nevoiti din nou sa ne indatoram finantei mondiale.
Intre eliminarea istoriei sau a educatiei fizice, adica transformarea elevilor in niste mancurti amorfi, si legalizarea prostitutiei si incestului, adica degenerarea programatica a natiunii, nici nu stii de ce rau si cum sa-ti feresti mai bine copiii. Pe deasupra, pentru a pune capac, apare si spectrul urmaririi totale prin banalul cip introdus in acte pe furis, dupa cum avertizeaza chiar Uniunea Europeana intr-un raport al Comitetului Economic si Social European: “Dispozitivul RFID poate reprezenta cea mai mare amenintare cunoscuta la adresa libertatii si a vietii private”.
Problema e ca nici opinia publica, nici organele statului si nici senatorii Romaniei, care vor dezbate si vota miercuri, in plen, Hotararea de Guvern data de Tariceanu aproape in afara mandatului sau, pe 15 decembrie anul trecut, nu au habar exact ce pericole aduce inregimentarea si supravegherea noastra electronica de catre organisme extrastatale. Pentru ca surse din ministere de forta, ca Internele si Justitia, admit mai mult sau mai putin oficial ca au fost “insarcinate” sa alcatuiasca o baza de date nationala, electronica, pentru a o pune la dispozitia “cui trebuie”, in afara tarii. Dincolo de incalcarea drepturilor constitutionale ale fiecarui cetatean, senatorii Romaniei, inainte de a vota ca primarii, ar trebui sa se gandeasca la riscurile pe care le aduce o asemenea intreprindere cand, de exemplu, pana si un sergent de balta, ca Floricel Achim, a vandut pe banda unor puteri straine coduri ultra-secrete ale Armatei noastre NATO.
Pentru aceiasi senatori ar trebui sa para putin suspect faptul ca, la Camera Deputatilor, HG-ul lui Tariceanu nu a trecut intai pe la Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale si pe la Comisia pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor, cum ar fi fost normal. Ci s-a avizat rapid, cu un singur vot contra si tot fara dezbatere cu societatea civila, la Comisia de aparare. Teoretic ar trebui sa intrebam, naivi, ce are sula din pasapoarte cu prefectura Apararii, din moment ce introducerea documentelor de calatorie biometrice este mai mult o problema de libertate si constiinta religioasa vs tehnologie? Nu cumva este o afacere care scapa unor distinsi parlamentari? Nu cumva vreo sase sute de milioane de euro trebuie fofilate de catre niste baieti bine-bazati care au relatii bine puse, intamplator prin Comisia de aparare, ca sa fie “acoperiti” cu un aviz si sa mearga repede mai departe, din mana in mana, ca sa ajunga pana in fund la casiera?
Problema este ca, intre timp, romanii mai alerti cu drepturile si libertatile fundamentale au reusit sa sparga bariera informationala si, intr-un timp foarte scurt, s-au strans 150.000 de semnaturi contra pasapoartelor biometrice. De ajuns pentru o noua initiativa legislativa. Actiunea pentru Educatie si Libertate si-a propus sa stranga 500.000 de semnaturi si, pana la alegerile europarlamentare, chiar 1.000.000. Adica de ajuns pentru o buna bucata din Parlamentul Romaniei. Chiar daca domina inca o confuzie generala, din lipsa de informare, contrar legii transparentei actelor publice, Senatul si, de maine, Camera Deputatilor, unde se va intoarce Hotararea lui Tariceanu, ar trebui sa tina cont de vox populi. De ce sa se grabeasca, inainte de a studia temeinic problematica? De ce sa fim prima tara din Europa care isi ofera, pe tava, poporul unei stiinte controversate, biometria, vecina buna cu eugenia. Daca o sumedenie de ONG-uri s-a revoltat, pe buna dreptate, pentru amprentarea tiganilor in Italia, de ce trebuie sa devenim, cu totii, tiganii Europei, paria lumii fara a avea dreptul de a alege, echitabil nu “temporar”: cu sau fara cip biometric, cu sau fara drepturi? Sclavi sau oameni liberi?